Soluții: Agricultura ecologică sau cum un sol sănătos livrează mâncare sănătoasă. „Ne străduim să păstrăm bogăția pe care o are Moldova” (VIDEO)

În Republica Moldova, aproximativ 15-20% din incidența de diaree acută și hepatita A, 22-25% din bolile gastrointestinale și 100% din incidența fluorozei dentare sunt cauzate de apă. Aproape 44% din populația țării nu are acces la apă potabilă curată. Autoritatea națională de salubrizare estimează că aproape 80% din fântâni, care adesea reprezintă sursa principală de apă în sate, nu întrunesc normele de siguranță din cauza factorilor naturali sau a factorilor provocați de om. Sunt date oficiale, sistematizate de PNUD. Printre cauzele poluării apei se numără și utilizarea pesticidelor și ierbicidelor în agricultură. Pot fi acestea excluse? Am încercat să aflăm în reportajul de mai jos.

„Ne străduim să păstrăm bogăția pe care o are Moldova”

Alexei Micu este un agricultor din Șoldănești care și-a pus pe roate o afacere ecologică în satul natul – Olișcani. A început cu livada de nuci, apoi cu cea de prune, iar acum a ajuns să producă 12 tipuri de cereale cu zero chimicale.

„Prin activitatea pe care o facem, noi de fapt ne străduim ca acea bogăție pe care o are Moldova, și anume oamenii și solul, s-o păstrăm, s-o exploatăm rațional pentru noi și pentru generațiile viitoare. Această exploatare presupune să prevenim eroziunea solului, spălările de teren în perioada în care avem frecvente ploi, să acumulăm cât mai multă umiditate în sol și, astfel, să prevenim levigarea sau spălarea nutrienților în apele curgătoare. Nu este un secret, și la noi în sat, și în alte localități, peste 70% din fântâni conțin cantități mari de nitrați. Da, nu putem să estimăm cât vine de la agricultură, dar o componentă importantă este și agricultura”, ne-a povestit antreprenorul.

Cum sunt înlocuite ierbicidele și pesticidele

Ce înseamnă agricultura ecologică sau cum să renunți la ierbicide și pesticide? Sunt întrebări la care Alexei Micu a aflat răspunsurile peste hotare. Cu suportul UE, a beneficiat de mai multe vizite de studiu în diverse țări europene. Practicile văzute le-a implementat acasă.

Una dintre ele este asolamentul. „În fiecare an, noi schimbăm, din cele 18 parcele, în baza unui plan de cinci ani, cultura pe care o cultivăm. Adică utilizăm o cultură boboasă înaintea unei cereale, utilizăm floarea soarelui doar după cinci ani după ce a fost cultivată. Creștem ovăzul și secara pentru a diminua presiunea de buruieni”, a explicat Alexei Micu.

De exemplu, pentru a lupta pe o cale naturală cu un dăunător precum sarmarul, plantează muștar. „Semințele pentru cultura ecologică nu sunt tratate. Respectiv, ele sunt mai ușor consumate de insecte. Sarmarul este un vierme care consumă fie sămânța, fie planta propriu-zisă. Muștarul, cultivat până la cultura de floarea soarelui, previne infectarea masivă cu acest dăunător. Nu îl distruge, doar că nu îi place gustul de muștar eliminat în sol și el migrează mai adânc”, a explicat agricultorul.

„Compostul este un îngrășământ complex care ne ajută să avem o balanță echilibrată în sol de nutrienți și, astfel, planta se dezvoltă mai bine. Iar când planta se dezvoltă bine, și concurența cu buruienile este mică. Prin compost, adăugăm și azot, și fosfor, și kaliu. Foarte bine compostul ajută la bacteriile care se află în sol. Într-o lingură de sol se află cam 8 miliarde de bacterii și toate ele trebuie hrănite. Iată aceasta este hrana pentru bacterii. Odată ce am hrănit solul, vine pe urmă râma, prelucrează toate resturile și lasă galeriile prin care curge apa și pătrunde mai adânc, rădăcinile care pătrund mai ușor în sol. În rezultat, cultura crește mai bine”, a povestit el.

Noi tehnologii, în testare

Proiectul de testare este finanțat din fonduri europene. Acesta își propune identificarea celei bune tehnologii, care să fie utilizată la scară largă de agricultorii din țara noastră.

Venituri mai mari versus mai multe riscuri

Alexei Micu spune că producția ecologică este cu aproximativ 35% mai scumpă decât cea convențională. Și asta pentru că presupune mai multe riscuri.

„Dacă în cultura convențională, prin practica anilor trecuți, noi obțineam în medie 7 tone de porumb, la cultura ecologică, anul trecut, noi abia am obținut 2 tone și jumătate. Dacă în mod clasic la floarea-soarelui roada era de 3 tone, anul trecut am obținut 1,8 tone. În anul 2019, de pe 10 hectare, am recoltat cam două tone de prune. Alți fermieri, cu livezi cam de așa mărime, care aplică stropituri, iau în medie cam 8 tone la hectar sau în echivalentul nostru ar fi vreo 80 de tone”, a exemplificat omul de afaceri.

Tocmai de asta cei care se avântă în agricultura ecologică asigură o diversitate de cereale. „Prin diversitate, noi ne asigurăm că avem roadă stabilă an de an. Chiar dacă la cultura de soia anul acesta o să avem o roadă mai mică sau mai mare, sper eu, la altă cultură o să fie diferit. Și cumva una cu alta se compensează”, a menționat el.

„Este demonstrat științific că în condiții de secetă cultura ecologică rezistă mai bine decât cultura convențională, anume pe câmpurile ecologice, deoarece pe aceste câmpuri s-a acumulat mai multă materie organică, se rețin mai bine nutrienții în sol și, astfel, plantele sunt mai rezistente”, a adăugat Alexei Micu.

„Agricultura ecologică nu este pentru oricare”

„Noi deja avem un avantaj față de alte țări, fiindcă avem cele mai fertile soluri. Rămâne deja de dibăcia fiecăruia să le păstreze și să le facă mai fertile. Și nu este neapărat să te certifici cu statut ecologic. Poți să aplici practici ecologice fără a fi certificat. Să semeni culturi care să acopere câmpul pe perioada verii, după ce, de exemplu, se recoltează grâul sau secara. Pe timpul iernii putem să semănăm culturi care să rămână în sol, astfel încât să țină solul pe câmp și apa care ar fi eventual de la zăpadă. Asta ar servi ca hrană pentru râme, pentru bacteriile din sol. Ele, lucrând armonios în sol, ne-ar da și un rezultat economic mai bun”, a menționat acesta.

Totuși, omul de afaceri a precizat: „Agricultura ecologică nu este pentru oricare. Trebuie să ai o schimbare atât în inimă, cât și în cap, să poți găsi soluțiile pretabile pentru zona ta”.

Produsele bio, la mare căutare

Potrivit Comisiei Europene, agricultura ecologică cunoaște o ascensiune rapidă, ca rezultat direct al creșterii interesului consumatorilor față de produsele bio.

În țara noastră, asociația de profil – Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova – numără peste 130 de operatori ecologici: producători și procesatori.
„Toată activitatea noastră este supravegheată atât la nivel național, cât și la nivel internațional, de către organizațiile de certificare. Ei vin la noi cel puțin o dată în an anunțați și o dată în an neanunțați și ne verifică cât de corect aplicăm practicile ecologice, dacă nu avem probleme sau riscuri. După ce verifică activitatea, emit un certificat prin care ne confirmă anual statutul de producător ecologic”, a explicat Alexei Micu.

Despre importanța dezvoltării agriculturii ecologice vorbesc și autoritățile. Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Dorin Andros, a spus însă că „această soluție trebuie să parvină din partea fermierilor”.

„Sunt produse cu valoare adăugată, care sunt destul de solicitate pe piața europeană. De aceea, eu încurajez toți fermierii să beneficieze de aceste oportunități, inclusiv de subvenționare din partea statului, dar și din alte forme financiare care există, chiar și pe platforma ODIMM sau a altor instituții de stat, inclusiv să apeleze la suportul Agenției de Investiții a Ministerului Economiei, pentru a-și dezvolta capacitățile de export pe piața Uniunii Europene. Produsele au o valoare mai mare. Da, există riscuri mai mari, dar veniturile acestor antreprenori pot crește, în cazul în care ar aborda o agricultură ecologică. Cu siguranță, produsele acestora ar fi mult mai solicitate. Păstrăm calitatea solului, calitatea apelor, mai puțini fertilizanți utilizați, avem o calitate a apelor de suprafață mult mai bună”, a declarat Dorin Andros.

În 2019, pentru promovarea și dezvoltarea agriculturii ecologice, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat 76 de cereri de subvenționare. În rezultat, au fost acceptate 22 de dosare, fiind acordați 1.310.000 de lei sau, altfel spus, doar 0,73% din mijloacele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural.

Sursa: Agora.md